19 aprilie: s-a născut Paloma, fiica lui Pablo Picasso. Cum a devenit designer de bijuterii și istoria primului său parfum
0Pe data de 19 aprilie s-au născut prozatorul Calistrat Hogaș, renumitul inginer Anghel Saligny și fiica pictorului Pablo Picasso, devenită un celebru designer. De asemenea, este ziua în care a murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier, autoarea romanului „Rebecca”.
1824: A murit Lord Byron (George Gordon Noel), poet britanic
Unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi romantici englezi, alături de contemporanii săi Percy Bysshe Shelley şi John Keats, Lord Byron (George Gordon Noel) s-a născut la 22 ianuarie 1788, la Londra, fiind fiul unui nobil englez şi al unei bogate moştenitoare scoţiene, potrivit www.poetryfoundation.org.
Byron şi-a petrecut copilăria în Scoţia, alături de mama sa, părăsită de soţ. Devenit major şi absolvind Universitatea din Cambridge, el şi-a primit în 1809 locul ereditar în Camera Lorzilor. Între 1809-1811, a călătorit în Portugalia, Spania, Albania, Grecia şi Turcia.
Apariţia primelor două cânturi din „Pelerinajul infantelui Harold” i-a adus glorie imediată. În ciuda infirmităţii cu care s-a născut (Byron era şchiop), a cunoscut o perioadă de succese mondene, care nu numai că n-au reuşit să-l împace cu rânduielile din ţara sa, faţă de care avusese încă de tânăr o atitudine extrem de critică, dar l-au dezgustat curând.
În 1815 s-a căsătorit, însă a divorţat după un an. Societatea burghezo-aristocratică a dezlănţuit o campanie de calomnii la adresa poetului, acuzându-l de imoralitate, campanie a cărei cauză reală era nemulţumirea cercurilor conducătoare faţă de poziţia sa potrivnică politicii lor. Această prigoană l-a silit să părăsească ţara. În 1816 s-a aflat în Elveţia, în 1817 în Italia, unde s-a recăsătorit, iar după eşecul Mişcării Carbonarilor, cărora li s-a alăturat în lupta împotriva dominaţiei austriece, a plecat în Grecia.
Aici şi-a trăit ultimii ani în vâltoarea luptei de eliberare a ţării. A murit la 19 aprilie 1824, la Missolonghi, în timp ce era implicat în lupta greacă pentru independenţă. Opera sa cuprinde refl ecţii adolescentine (culegerea de versuri „Ceasuri de răgaz”), poemul satiric „Barzi englezi şi critici scoţieni”, poeme denumite îndeobşte orientale („Gheaurul”, „Mireasa din Abydos”, „Asediul Corintului”, „Corsarul”), poezii lirice („Melodii ebraice”, „Odă autorilor proiectului de lege împotriva fărâmătorilor de maşini”), poezii politice închinate lui Napoleon Bonaparte, poemul „Întemniţatul din Chillon”, poemul dramatic „Manfred”, tragedii inspirate din istoria Veneţiei, precum poemul neterminat „Don Juan”.
1848: S-a născut Calistrat Hogaş, prozator
Calistrat Hogaș, cunoscut și sub numele de Calistrat Dimitriu la naștere, s-a născut la Tecuci, pe 21 aprilie 1847, fiind fiul protopopului Gheorghe Dimitriu și al Mioarei Dimitriu (născută Stanciu). La inițiativa învățătorului său, a fost înscris la școala publică din Tecuci sub patronimicul Hogáș, porecla bunicului său din partea tatălui.
A urmat studii liceale între anii 1860 și 1869 la Academia Mihăileană din Iași, unde a fost coleg cu personalități notabile precum A.D. Xenopol, Alexandru Lambrior și Vasile Conta. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de filosofie și litere din Iași, specializarea „branșa literară”. La terminarea studiilor, a devenit profesor de „partea literară” la gimnaziul comunal din Piatra Neamț, fiind ulterior numit și director.
La 17 ianuarie 1871, s-a căsătorit cu Elena Gheorghiu, fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamț, cunoscută și sub numele de „Elencu”.
Conflictele cu autoritățile locale l-au determinat să se mute temporar la gimnaziul din Tecuci în 1878 și la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași pentru un an. Revenind la Piatra Neamț în 1881, a devenit apropiat al lui I.L. Caragiale, care era revizor școlar în zonă.
În 1891, s-a stabilit la Roman, unde a locuit într-o vilă în apropierea Liceului Roman-Vodă. Ulterior, în 1899, s-a mutat la Iași împreună cu familia sa, cu excepția fiului său Aetiu.
Calistrat Hogaș a ieșit la pensie, dar a continuat să predea și să se implice activ în educație. În 1915, s-a mutat la Piatra Neamț, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale.
A debutat în literatură în 1874 cu poezia „Legenda lăcrămioarei” și a continuat să publice în reviste locale și naționale. Cel mai cunoscut volum al său, „Pe drumuri de munte”, a fost publicat în 1912, fiind reeditat în 1921 în două volume, cu o prefață de Mihail Sadoveanu.
La 28 august 1917, Calistrat Hogaș a încetat din viață la Roman, la vârsta de 70 de ani. A fost înmormântat la Piatra Neamț, iar opera sa a fost recunoscută postum, primind premii și aprecieri din partea Societății Scriitorilor Români și a altor instituții literare.
Moștenirea sa literară și culturală a fost păstrată de fiica sa, Sidonia Hogaș, care a donat casa părintească statului pentru a fi transformată în muzeu memorial. Ea a rămas în grija memoriei tatălui său până la sfârșitul vieții sale, oferind vizitatorilor o perspectivă intimă asupra vieții și operei lui Calistrat Hogaș.
1854: S-a născut Anghel Saligny, inginer, membru titular şi preşedinte al Academiei Române
Anghel I. Saligny s-a născut la 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești din județul Galați, Moldova (astăzi județul Galați, România). Tatăl său, Alfred Rudolf de Saligny, provenea dintr-o familie franceză de hughenoți, iar mama sa era de origine poloneză. A avut un frate mai mare, Alfons Oscar I. Saligny, care a devenit un chimist renumit și membru al Academiei Române, și o soră, Sofia Saligny, cu care a urmat studiile secundare la Potsdam, în Germania, după ce și-a început educația la pensionul de copii din Focșani, fondat de tatăl său.
Inițial interesat de astronomie, Saligny a studiat la Universitatea din Berlin, fiind elevul celebrului fizician Hermann von Helmholtz. Între 1870 și 1874, a urmat cursurile Școlii Tehnice Superioare Charlottenburg din Berlin, avându-i ca mentori pe inginerii Johann Wilhelm Schwedler și Otto Franzius.
A lucrat sub îndrumarea profesorului Georg Christoph Mehrtens la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt (Oder), iar sub conducerea lui Gheorghe Duca la construcția căii ferate Ploiești-Predeal.
De-a lungul carierei sale, Saligny a realizat numeroase inovații în domeniul ingineriei, proiectând și construind poduri și silozuri care au marcat progresul tehnic atât în România, cât și în lume. Printre realizările sale notabile se numără proiectarea liniilor ferate Adjud-Târgu Ocna, primele poduri combinate șosea-cale ferată din țară, și podul peste Siret, la Cosmești, cu o lungime de 430 de metri.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale sale a fost construcția silozurilor din beton armat de la Brăila și Galați, în perioada 1884-1889, care au reprezentat o premieră mondială în utilizarea acestui material în construcții.
De asemenea, a condus lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima dată în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare.
Cel mai cunoscut proiect al său este podul peste Dunăre de la Cernavodă, inaugurat în 1895 în prezența regelui Carol I, care a reprezentat la vremea respectivă cel mai lung pod din Europa și una dintre cele mai importante construcții de acest tip din lume.
Podul a fost conceput să reziste timpului, fiind realizat cu soluții inovatoare, precum utilizarea oțelului moale, și rămâne un simbol al ingineriei românești până în prezent.
Anghel I. Saligny a murit pe data de 17 iunie 1925, la București.
1919: A apărut, la Bucureşti, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu
„Sburătorul” a fost o publicaţie apărută la Bucureşti, săptămânal, de la 19 aprilie 1919 până la 7 mai 1921 şi, sub titlul „Sburătorul literar”, de la 17 septembrie 1921 până la 22 decembrie 1922, apoi lunar, ca serie nouă, din 6 martie 1926 până în iunie 1927, având subtitlul „Revistă literară, artistică şi culturală”, după cum indică „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).
În articolul-program, apărut în numărul inaugural, sub titlul „Sburătorul”, şi semnat de E. Lovinescu, este mărturisită intenţia redacţiei de a nu porni la drum cu idei preconcepute, invitând scriitorii să se manifeste după talentul lor, ca personalităţi distincte, notează sursa citată. Structura revistei reiese din clasifi carea materialelor publicate în cele 26 de numere ale primului an: poezie, proză, epiloguri, cronici şi informaţii.
Au semnat versuri: Alice Soare, George Călinescu (debut în 1919, semnat G. Călin), Victor Eftimiu, Elena Farago, Camil Baltazar, Perpessicius, Camil Petrescu ş.a.; proză - Gheorghe Brăescu, Sanda Movilă, Victor Eftimiu, Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihăescu, Liviu Rebreanu, I.C. Vissarion. Cronicile literare sunt semnate de N. Davidescu, Barbu Fundoianu, Mihai Iorgulescu, Ion Valerian, Eugen Lovinescu.
„Prin impunerea unei direcţii moderne în literele româneşti, prin prestigiul colaboratorilor şi prin valoarea textelor alese, „Sburătorul” a reuşit să se definească, în presa literară dintre cele două războaie, ca o publicaţie de prim rang, marcând punctul de la care - cum ar fi spus chiar E. Lovinescu - civilizaţia românească modernă începe să dialogheze de la egal la egal cu modelele sale occidentale” („Dicţionarul general al literaturii române”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).
1949: S-a născut Paloma Picasso, designer francez, fiica lui Pablo Picasso
Anne Paloma Ruiz-Picasso y Gilot s-a născut la 19 aprilie 1949 în Vallauris, Franța. Este fiica celebrului artist Pablo Picasso și a pictoriței Françoise Gilot. În copilărie, a fost influențată de simbolurile și operele tatălui său, iar numele ei, Paloma, este asociat cu simbolul pe care Picasso l-a proiectat pentru Congresul Mondial al Partizanilor pentru Pace, desfășurat la Paris în același an.
Cariera sa în designul de bijuterii a început în 1968, pe când era creatoare de costume la Paris. Succesul său timpuriu a venit odată cu crearea unor coliere din diamante artificiale, care au atras atenția criticilor.
În scurt timp, a început să creeze bijuterii pentru Yves Saint Laurent și pentru compania grecească de bijuterii Zolotas. În 1980, a început să lucreze cu Tiffany & Co. din New York, iar în 1984 a lansat primul său parfum, Paloma, pentru L'Oréal.
Realizările sale în designul de bijuterii au fost recunoscute la nivel internațional, fiind apreciate și achiziționate de muzee precum Muzeul Național de Istorie Naturală din Washington, D.C. și Muzeul Field de Istorie Naturală din Chicago.
În 1988, a fost onorată de The Fashion Group pentru contribuția sa la industria modei, iar în 2010 a sărbătorit cea de-a 30-a aniversare a colaborării sale cu Tiffany & Co. prin lansarea unei noi colecții inspirate de Maroc.
Stilul său distinct se remarcă prin pasiunea pentru culoarea roșu, care a devenit semnătura ei, fiind asociată adesea cu rujurile sale roșii aprinse. În afara carierei sale în design, Picasso a avut o scurtă incursiune în industria filmului, jucând în filmul erotic „Contes immoraux”, în 1973.
Viața personală a fost marcată de două căsătorii: prima cu dramaturgul Rafael Lopez-Cambil și a doua cu Dr. Eric Thévenet, un doctor în medicină osteopatică. Cei doi locuiesc în prezent în Lausanne, Elveția, și în Marrakech, Maroc.
1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar și jurnalist
S-a născut la Şirnea, jud. Braşov. A urmat cursurile liceului „Andrei Şaguna” din Braşov (1969-1973), apoi cursurile Facultăţii de Filologie, secţia română spaniolă, a Universităţii din Cluj-Napoca (1974-1978), conform „Dicţionarului scriitorilor români” (coord.: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; Ed. Albatros, Bucureşti, 2002).
A fost profesor de română şi latină la Mârşa, jud. Giurgiu (1978-1983); secretar general de redacţie la „Echinox” (1974-1978), apoi redactor la revistele „Flacăra” (1983-1987), „Viaţa studenţească” şi „Amfi teatru” (1987-1989), devenind, din 1990, director al revistelor bucureştene „Cuvântul” şi „Amfi teatru”. Şi-a făcut debutul literar în revista clujeană „Echinox” (1975), cu studiul „Funcţia spaţiului în «Zalmoxe» de Lucian Blaga”.
Editorial, a debutat în 1983, cu „Viaţa şi opiniile personajelor”. În 1993 a publicat „Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă” (a doua ediţie, 1995). A semnat cronici literare, recenzii, studii în multe reviste literare, a colaborat la dicţionarul „Scriitori români”, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu.
A publicat ediţii şi a prefaţat volume de Ioan Slavici, Aurelian Titu Dumitrescu şi S.M. Vizirescu. Unul dintre cei mai importanţi critici literari ai generaţiei ’80, Radu G. Ţeposu a fost distins cu Premiul revistei „Amfiteatru” pentru critică literară pe anii 1976 şi 1978. A murit la Braşov.
1989: A murit Daphne du Maurier, scriitoare britanică
Daphne du Maurier, numele complet era Dame Daphne du Maurier, romancier şi dramaturg, s-a născută la 13 mai 1907, la Londra, într-o familie creativă şi de succes. A fost fiica actorului-manager Sir Gerald du Maurier, iar mama ei, Muriel Beaumont, a fost şi ea actriţă. Bunicul său a fost scriitorul George du Maurier.
Daphne a fost a doua dintre cele trei surori şi a benefi ciat de o educaţie privilegiată în Hampstead. Familia a cumpărat o casă de vacanţă în Cornwall în anul 1920 şi acea casă a devenit un loc preferat al scriitoarei, singuratic, care i-a permis să lucreze serios la începutul carierei sale.
Primul ei roman, „The Loving Spirit”, a fost publicat în 1931, iar succesul său în această profesie a crescut în timp. Ducea o viaţă privilegiată, cu personal de serviciu care avea grijă de casă şi de copii şi era mândră că era susţinătoarea fi nanciară a familiei cu un venit asigurat din scris. În 1932, Daphne s-a căsătorit cu Frederick Browning, militar, şi au avut trei copii.
A continuat să scrie până când sănătatea şi bătrâneţea au împiedicat-o. Multă vreme Daphne du Maurier a fost descrisă ca o scriitoare romantică. Acest lucru este însă complet înşelător, deoarece a scris romane şi povestiri întunecate, cu întorsături neaşteptate sau cu fi naluri pline de suspans, potrivit site-ului dedicat, www.dumaurier.org.
Primul său roman, „The Loving Spirit” (1931), a fost urmat de multe alte scrieri de succes. A scris, de asemenea, ficţiune istorică, mai multe piese de teatru şi un ghid de călătorie, „Vanishing Cornwall” (1967).
Cel mai cunoscut roman al său, „Rebecca”, a fost adaptat atât pentru scenă, cât şi pentru ecran în mai multe rânduri, în această serie înscriindu-se cunoscutul regizor Alfred Hitchcock, cu pelicula sa din 1940. Alte câteva dintre scrierile sale au fost, de asemenea, adaptate pentru ecran, între care „Jamaica Inn”, „Frenchman’s Creek”, „Hungry Hill” şi „My Cousin Rachel”. Filmul lui Hitchcock „The Birds” (1963) se bazează pe nuvela cu acelaşi nume, la fel şi filmul „Don’t Look Now” (1973). Daphne Du Maurier a primit titlul de Dame Commander a Ordinului Imperiului Britanic, în 1969. A publicat o autobiografie, „Growing Pains”, în 1977; colecţia „The Rendezvous and Other Stories”, în 1980; şi o reminiscenţă literară, „The Rebecca Notebook and Other Memories”, în 1981.
A murit la 19 aprilie 1989, în Cornwall.
2004: Generalul sârb bosniac, Radislav Krstic, condamnat la 35 de ani de închisoare
Generalul sârb bosniac, Radislav Krstic, a fost condamnat de Curtea de Apel a Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie la 35 de ani de închisoare pentru complicitate la genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război comise împotriva musulmanilor din Bosnia, în 1995, la Srebrenica.
2007: Suspendarea președintelui Traian Băsescu
Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în sedinţă comună, au aprobat propunerea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă şi 10 abţineri. Hotărârea Parlamentului privind suspendarea din funcţie a preşedintelui României a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 265/19 aprilie 2007.
2024: East European Comic Con 2024. (Bucureşti, Romexpo;19-21)
East European Comic Con este un eveniment de amploare dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și multe altele, care revine cu o nouă ediție programată să aibă loc în perioada 19-21 aprilie 2024 la Romexpo. Este cel mai mare eveniment din estul Europei în acest domeniu și oferă o gamă variată de activități și experiențe pentru vizitatori.
Biletele pentru eveniment sunt disponibile în diverse variante, inclusiv abonamente și bilete individuale pentru fiecare zi. Prețurile acestora variază între 60 și 175 de lei, oferind acces la întreaga gamă de activități și prezentări.
Printre invitații speciali pentru această ediție se numără actori cunoscuți din seriale și filme de succes precum „Game of Thrones”, „Supernatural”, „The Vampire Diaries”, „Harry Potter”, „Outlander” și multe altele. Aceștia vor fi disponibili pentru întâlniri cu fanii, autografe și sesiuni de întrebări și răspunsuri.
East European Comic Con oferă oportunitatea pentru vizitatori de a participa la diverse activități, inclusiv competiții regionale de gaming, teste ale celor mai noi jocuri video și concursuri de cosplay, în care participanții se pot transforma în personajele preferate din universul lor preferat.
Se încarcă comentariile...
