Conservatorii aflați la putere în Croația au ieșit învingători în alegerile legislative, potrivit primelor estimări, după o campanie tensionată în care cei doi adversari, președintele socialist și premierul conservator, au schimbat invective și insulte, potrivit AFP.
Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul HDZ al premierului Andrej Plenkovic va obţine 58 sau 59 din cele 151 de locuri din Parlament, faţă de 66 în 2020.
Pe locul al doilea, social-democraţii (SDP) preşedintelui Zoran Milanovic ar avea 43 sau 44 de locuri.
"HDZ (conservatorii) a obţinut mai multe mandate decât stânga la un loc, ceea ce este un rezultat excelent", a salutat vicepremierul în exerciţiu Davor Bozinovic. La fel, preşedintele conservator al Parlamentului, Gordan Jandroković, a salutat un rezultat "solid".
În spatele celor două mari partide croate, pe locul 3, partidul naționalist de dreapta Patria ar putea obține 13 locuri, iar partidul ecologist de stânga Mozemo 11. Prin urmare, toate opțiunile par deschise pentru coaliții.
În caz de victorie, „voi discuta cu toți cei care doresc o Croație în care oamenii nu fură, în care nu există jafuri, în care oamenii nu sunt păcăliți, în care cei care nu respectă codul rutier - ca să nu mai vorbim de codul penal - nu sunt numiți în fruntea procuraturii naționale”, a avertizat Zoran Milanovic, președintele croat și candidat surpriză la postul de prim-ministru, în timp ce își exprima votul.
Este posibil ca judecătorii să fi decis că candidatura sa era neconstituțională dacă nu demisiona de la președinție, dar Milanovic, un social-democrat cu o tentă din ce în ce mai populistă, a făcut campanie ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, atacându-l pe rivalul său, premierul conservator demisionar Andrej Plenkovic, cu prețul a numeroase jigniri și insulte.
„Când trebuie să ai de-a face cu hoți și sălbatici care profită de puterea lor, trebuie să reacționezi așa, trebuie să îți arăți mușchii”, a răspuns el miercuri după ce și-a exprimat votul.
Corupția este de mult timp călcâiul lui Ahile al partidului conservator (HDZ), ai cărui miniștri au fost forțați să demisioneze în ultimii ani, marcând politica croată cu scandaluri.
Acest lucru nu i-a împiedicat pe croați să se prezinte în număr mare la vot - peste 50% dintre alegători se prezentaseră la vot până la ora locală 16:30, față de 34% la aceeași oră la alegerile din 2020.
Promisiunea de stabilitate
Dușmanul declarat al președintelui timp de mulți ani, premierul în funcție din 2016 a făcut campanie pe o promisiune de stabilitate și fiabilitate pentru cei 3,8 milioane de locuitori ai Croației. În același timp, el a amintit că sub mandatul său țara a aderat la zona euro și la spațiul Schengen.
„S-au realizat multe în ultimii ani, dar există întotdeauna noi îndatoriri, noi provocări, noi probleme”, a declarat el după ce și-a exprimat votul în capitala Zagreb.
„Într-un context geopolitic care s-a schimbat semnificativ și în fața amenințărilor la adresa securității, este important ca Croația să fie condusă cu seriozitate, responsabilitate și încredere și ca toți cetățenii noștri să fie în siguranță. Croația are nevoie de oameni serioși și responsabili, astfel încât să poată fi protejată de toate crizele posibile”, a adăugat Andrej Plenkovic.
Membră a NATO din 2009 și a Uniunii Europene din 2013, Croația rămâne una dintre cele mai sărace țări din UE, cu un salariu mediu lunar de 1.240 de euro.
„HDZ se află la putere de prea mult timp, iar orice lucru care durează prea mult nu este niciodată bun”, a prezis Damir Modric, un pensionar în vârstă de 67 de ani, la ieșirea din secția de votare în cursul dimineții. „Dar apoi, cum întreaga Europă se înclină tot mai mult spre dreapta, probabil că va fi la fel și aici.”
