Cum au ajuns jocurile video să „ajute” zeci de industrii importante. Simulatoarele au ajuns de neînlocuit în pilotaj
Vedem cum jocurile video ajută zeci de industrii importante. Cum? Cu ajutorul simulatoarelor - care sunt folosite ca o fotocopie a realității.
În aceste lumi virtuale, inginerii, piloți de curse, de avion sau căpitani de nave se pot antrena ori testa diverse situații nemaintâlnite.
Pasionat fiind de jocuri, simulatorul mi-este foarte drag. Dacă vreau să simt un pic de adrenalină, dar nu am bani de zburat cu avionul ori de pilotat mașina de curse, oricând pot să deschid Microsoft Flight Simulator sau Assetto Corsa. Simulatoarele sunt folosite astăzi în diverse industrii pentru simulări. Înainte ca un produs să ajungă pe piață, ori pentru pregătirea oamenilor pentru diverse scenarii - în cazul piloților de linie - aceștia nu pot zbura cu avioane reale până nu-și obțin acreditările ”pe calculator”
Simulatorul este doar o scuză bună că vrem să mai cheltuim bani pe jucării, ca adulți. Lăsând acestă glumă adevărată la o parte - e o industrie săltată până la ceruri de pandemie, dar și de goana continuă de a reduce cât mai mult costurile. Simularea este la fel de relevantă ca lumea reală - se folosește în medicină, industria aerospațială, aeronautică și motorsport.
Sute de companii din întreaga lume investesc zeci de miliarde ca să creeze replica fidelă a realității. E nevoie de software bun, în combinație cu un hardware ireproșabil. Inclusiv Nvidia, care domină în acest moment zona de putere de calcul pentru inteligență artificială, a creat o replică fidelă, digitală, a planetei pe care trăim. O folosesc astfel pentru prognoze meteo avansate, pentru că pot simula toți curenții de aer, de exemplu.
Pe de altă parte, crește sufletul de gamer în noi să știm că jocurile sunt folosite și pentru ceva serios - motorsport sau aviație.
E interesant să vezi că din confortul sufrageriei poți pilota orice mașină ori avion visezi - și se comportă ca-n realitate. Aproape.
Alex Cascatău - pilot de curse: „Mă ajută să învăț circuitele, să învăț mașinile până la un anumit punct, să exersez și să dezvolt tehnici pe care vreau să le încerc, să le îmbunătățesc, sau lucruri deprinse negativ pe care vreau să le duc la următorul nivel - viziunea, frânarea târzie.”
Avantajul unui simulator este în primul rând costul. O dată construit este mereu acolo. Nu trebuie să te deplasezi pentru el, avem mereu condiții ideale - aceleași lucru de 1 milion de ori, să repetăm.
Alex este pilot de curse - atât în lumea reală cât și-n simulatoare. A avut ocazia să încerce și un simulator de uzină - al unui producător din industria de motorsport.
Alex Cascatău - pilot de curse: „Interesantă a fost imersiunea, fiind o cameră completă cu acel proiector pe tot peretele, practic. Te simți ca și cum ai fi în mașina de curse. M-au impresionat oamenii, pentru că ei îl foloseau într-un mod diferit. Nu s-au fixat doar pe recreerea mediului din mașină dar și deprinderea mentală - ce tehnici poți să exersezi, cum să fii rapid, constant.”
De altfel, echipele de Formula 1, LeMans - folosesc simulatoarele ca un soi de geamăn digital al mașinilor pe care le folosesc pentru competiții. Se folosesc de acestea inclusiv că să testeze noi componente ori setări înainte să ajungă pe un circuit nou. Să poți să corelezi simulatorul cu datele reale înseamnă un câștig semnificativ în lupta pentru titlu.
În aviație, fără ore de antrenament într-un simulator cu mișcare - piloții de linie nu pot urca la manșă.
Nu poți experimenta în realitate un motor oprit, incendiat sau vreo furtună teribilă. Prea scump, prea riscant și nimeni nu ar învăța nimic, că ar fi doar țipete pe tot zborul.
Atât în Europa cât și-n Statele Unite ale Americii - piloții au nevoie și de ore în simulator pentru certificare de tip. Dincolo de plimbările obișnuite, trebuie să experimenteze și momente mai puțin plăcute
Simulatoarele acestea costă milioane de euro, sunt construite manual și rulează cel mai avansat software. Se pot și mișca, toate butoanele sunt funcționale, iar interiorul este 1 la 1 ca-n modele Boeing, Airbus, Embraer sau Cessna. Un instructor este cel care stăpânește vremea sau oprește motoarele.
În schimb, acasă - evoluează frumos această tehnologie - replicarea realității merge atât de departe, că poți să ajungi să dai prețul unei case pe niște echipamente de top. Cum ar fi un simulator cu mișcare - tot angrenajul stă pe un mic set de picioare ajustabile, care se ridică ori coboară la schimbări de forțe G.
Marian Andrei, corespondent PROTV: „Foarte mult, la CES 2024 s-a vorbit despre imersiune, indiferent că vorbim despre ochelarii de realitate virtuală sau mixtă - tocmai de aceea vedem la producători de televizoare sau monitoare astfel de soluții avansate - monitor curbat, rezoluție 6K. Atunci când ai un vehicul virtual de genul, cu suspensie care se mișcă față spate, e fantastic.”
Cum ar fi anumiți ochelari de realitate augmentată - cuplați cu o caroserie de Formula 1 ori o cabină de avion de luptă. Acești ochelari vin la pachet cu cea mai mare rezoluție pusă până acum.
Marian Andrei, corespondent PROTV: „Are o tehnologie specială care scanează tot timpul unde îmi este îndreptată privirea și focalizează pe acel lucru. Dacă mă uit la mașinile din față, ele sunt în centrul atenției, dacă mă uit la volan atunci focusul se mută pe volan.”
E valabil și-n cazul avioanelor de luptă. Piloții americani folosesc așa ceva pentru antrenament - focalizarea selectivă ajută la reducerea oboselii ochilor.
Acești ochelari costă aproape 2000 de euro.
