Decredibilizarea independenților. Tot noi suntem mai buni! (SpotMedia)

Decredibilizarea independenților. Tot noi suntem mai buni! (SpotMedia)

PSD și PNL au pentru Primăria Capitalei un candidat pe care l-au bușit pe surse până l-a trimis direct în ATI-ul politic, unde Marcel Ciolacu stă cu piciorul pe furtunul de oxigen, Nicolae Ciucă pe furtunul perfuziei, iar pe lângă, suflarea celor două partide, tânjind după un alt candidat, transmite periodic afară: hai că moare!

Toate sondajele arată că anul acesta cererea electorală a anului este pentru independenți tocmai din cauza eșecului lamentabil al clasei politice de a livra lideri și rezultate mulțumitoare.

Acest apetit fără precedent pentru independenți, pe care îl vedem și la alegerile europarlamentare, este consecința canionului săpat de dezamăgirile repetate și generalizate între politic și cetățeni.

Jurnalista SpotMedia crede că este o soluție  iluzorie. În democrație nu există soluție viabilă în afara partidelor politice care constituie majorităţile de guvernare micro și macro și care răspund politic.

Dronele spionează în voie deasupra Bazei Kogălniceanu. Armata Română, cu mâinile legate din cauza lipsei legislației (Adevărul)

Considerată de importanță strategică, Baza Aeriană 57 Mihail Kogălniceanu – unde sunt cazați mii de militari NATO – a fost spionată cu drone, iar militarii români nu au putut face nimic în acest sens pentru că nu au o legislație care să le permită anihilarea acestora și nici echipamente performante pentru a riposta eficient. 

Experți militari au explicat pentru „Adevărul“ că incursiunea roiului de drone la Baza Aerienă 57 Mihail Kogălniceanu este considerată periculoasă deoarece, în afară de misiunile de supraveghere, acestea pot primi și comenzi de a lovi ținte.

Marcel Ciolacu în Qatar și Emirate: Ce vrea România din țările arabe, ce vor acestea de la România (CursDeGuvernare)

Premierul Marcel Ciolacu a început marți o vizită în Qatar și Emiratele Arabe Unite. Pe agendă sunt mai multe întâlniri cu oamenii de afaceri, vizita având un pronunțat caracter economic.

Potrivit unor surse diplomatice citate de TVR, analizele făcute de specialiștii români din agențiile de comerț exterior arată că țara noastră ar putea vinde pe piața qatareză: piese şi echipamente auto, anvelope, confecţii de damă, tricotaje, ţesături, părţi din frigidere (condensatoare, termostate), motoare, generatoare. Cel mai mare succes pe piaţa din Qatar l-ar avea fructele de pădure, conservele de legume şi fructe şi mălaiul, articolele de mobilier şi corpurile de bucătărie.

România are un interes strategic în Qatar, fiindcă poate reprezenta o sursă alternativă de gaze naturale, având în vedere că Turcia va construi un canal paralel Bosfor prin care va fi permisă circulaţia navelor de mare capacitate de transport. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti vrea să cumpere diesel şi kerosen, având în vedere costurile scăzute.

Premierul Ciolacu ar vrea să găsească surse alternative de finanţare pentru mari proiecte de infrastructură: autostrada Comarnic-Braşov, Autostrada Moldovei, dar şi pentru dezvoltarea Portuuil Constanţa şi a aeroporturilor din București și Timișoara.

Pe de altă parte, Guvernul din Qatar şi oamenii de afaceri sunt interesaţi de colaborări cu ţara noastră în ceea ce priveşte construcţia de sere, sisteme de irigaţii şi proiecte pentru recuperarea şi reciclarea deşeurilor, scrie CursDeGuvernare.

Justiția din România vs. crima organizată. Cazul Costel Corduneanu – liderul de clan interlop fără condamnări (Europa Liberă)

Unul dintre cei mai cunoscuți lideri din lumea interlopă din România, Constantin „Costel” Corduneanu, a murit înainte ca justiția română să izbutească să îi demonstreze măcar o faptă de crimă organizată.

În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașul.

La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi.

Iașul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu.

Cifrele care aveau să vină dinspre nou înființata Direcție de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism (DIICOT) erau spectaculoase: zeci de rețineri, bani și arme confiscate, colaborări cu FBI și Interpol, zeci de mii de pagini de probe.

Pe 30 ianuarie 2020 – după zece ani – dintr-o sală de judecată de la Cluj-Napoca se striga deznodământul acelui mega-dosar.

Dintre cei 27 de acuzați, aproape jumătate dintre ei, frați sau verișori din clanul Corduneanu, 24 erau achitați.

Printre cei condamnați se număra și Constantin „Costel” Corduneanu, cel mai mare dintre frați, considerat de anchetatori liderul clanului interlop cu același nume din Iași.

Deși fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune, Costel Corduneanu a fost condamnat în cele din urmă doar pentru instigare la o infracțiune informatică.

A primit trei ani de închisoare pentru că a plătit un hacker să îi spioneze fosta soție. A executat doar 7 luni.

Citiți mai mult pe pagina Europei Libere.